Structura unui program C++

mediu de programare = un program care permite asistarea programatorului în toate fazele de elaborare a unui program, scris într-un limbaj de programare (editare, depanare, compilare, execuție). Un astfel de mediu de programare este CodeBlocks.

  program = o succesiune de comenzi (instrucțiuni) de prelucrare a datelor, scrise într-un limbaj de programare.

Programul este memorat într-o entitate numită fișier sursă (este un fișier text cu extensia .cpp).

       Prelucrările dintr-un program C++ sunt grupate în funcții. Rezolvarea unei probleme se face prin utilizarea unor funcții definite în limbaj și/sau a unor funcții scrise de programator, atunci când funcțiile deja existente nu sunt suficiente.

 Funcțiile pe care limbajul le pune la dispoziția utilizatorului sunt grupate, după tipul de prelucrare oferit, în mai multe fișiere numite "biblioteci" (fișiere header). Pentru a putea utiliza în program o funcție trebuie să se specifice la începutul programului numele bibliotecii care conține funcția respectivă.

      Orice program C++ trebuie să conțină o funcție numită "main" (un fel de “program principal”). Instrucțiunile conținute de funcția main fiind cele prelucrate atunci când programul este lansat în execuție.

ATENȚIE!!! După includerea bibliotecilor (#include<iostream> și altele) OBLIGATORIU TREBUIE INTRODUSĂ LINIA

                    using namespace std;   !!

Cel mai simplu program C++:

#include<iostream>

using namespace std;

int main()

{ 

   cout<<"astazi este sambata";  //afisarea unui mesaj pe ecran

   return 0;

}

Expresii

operator = este un simbol care arata ce operatii se executa asupra unor operanzi (termeni).

operand = este o constanta, o variabila, un nume de funcție sau o subexpresie a cărei valoare este prelucrata

                  direct de operator sau suporta în prealabil o conversie de tip.

 Operatori C++

Operatorii aritmetici

Operatorii aritmetici binari sunt: +, -, *, / și % (modul = restul împărțirii întregi)
Prioritatea operatorilor aritmetici este:
                  1.     +, - unari (pentru semnul unei variabile sau a unei constante)

                  2.     *, /, % binari
                  3.     +, - binari
Regula de asociativitate este de la stânga la dreapta (la priorități egale operatorii sunt evaluați de la stânga la dreapta).

Operatorul de atribuire

În limbajul C se definește operatorul de atribuire =.

Acest operator este binar iar sintaxa lui este:
                    &a mp;a mp;nb sp;                         variabila=expresie

Efectul acestui operator este: se evaluează expresia și variabila primește acea valoare.

Există posibilitatea realizării de atribuiri multiple prin expresii de forma:

Varn = ... = Var2 = Var1 = Expresie;

Mai există o facilitate utilizând o operație de atribuire de forma:

                  Var o= Expresie; // unde o∈{+, −, *, /,%, &, ^, | , <<, >>}

având semnificația:

                      Var = Var o Expresie;

 

Operatorii relaționali

Sunt operatori binari și expresiile în care apar sunt 0, daca relația e falsă, 1 daca e adevărată.

C-ul nu definește tipul logic, așa încât: 0 este interpretat ca valoarea logică fals, iar orice valoare diferita de 0 este interpretată ca adevărat.

Operatorii relaționali sunt:
                  <   <=   >   >= (mai mic, mai mic sau egal, mai mare, mai mare sau egal)
                  ==   !=                ( egal, respectiv diferit )

 

Observație!!  A nu se confunda condiția a==b cu expresia a=b, ultima având valoarea adevărat pentru orice valoare a lui b diferita de 0.

 Operatorii logici

Condițiile mai complexe se obțin aplicând condițiilor simple operatorii logici:
                       ; ; ;             !         negație logică
                       ; ; ;           &&        și logic
                       ; ; ;             ||        sau logic

   Operanzii sunt întregi, interpretați ca valori logice. Prioritatea operatorilor && și || este mai scăzută decât a celor condiționali, a celui de negare, fiind unar, este cea mai ridică. 

Operatorii tratează operanzii ca valori logice, deci orice valoarea diferită de 0 este interpretată ca adevărat, iar 0 ca fals. Aplicând unui întreg operatorul de negație logică, se obține 1 dacă operandul e fals, respectiv 0 dacă operandul este adevărat.

! (Not) , && (And) , | | (Or).

Exemplu:

                             Xor = !x&&y || x&&!y          // x Xor y = Not x And y Or x And Not y

 Operatorii condiționali ? : sunt utilizați în construcții de forma:

Expresie1 ? Expresie2 : Expresie3 ;

Valoarea expresiei rezultat este Expresie2 dacă Expresie1 este nenulă, altfel este Expresie3 .

Exemplu:

Max = a>b ? a : b; // Dacă a>b Atunci Max=a Altfel Max=b;

 Operatorii de incrementare / decrementare sunt ‘++’ respectiv ‘−−’ prin care se mărește, respectiv se micșorează, valoarea operandului cu unu.

Aceștia pot fi utilizați:

◊ în forma prefixată:

++ operand ; respectiv −− operand ; // valoarea expresiei, după aplicarea lor

◊ în forma postfixată:

operand ++; respectiv operand −−; // valoarea expresiei, înainte de aplicare

Exemple:

                            a = ++b; // b=b+1; a=b;

                            a = b--; // a=b; b=b-1;